Radu I (1377 – 1383)

< Vladislav I (1364 – 1377) | Dan I (1383 – 1386) >

Radu I (n.cca.1330, d.1383) a fost domnitorul Ţării Româneşti între anii 1377 – 1383, fiind fiul domnitorului Nicolae Alexandru Basarab şi al doamnei Maria Lackfy. Radu I ia avut ca fraţi pe Vladislav I, cel care ia domnit anterior, între anii 1364 -1377 si pe prinţul Nicolae, cel care nu va domni niciodată şi va muri de tânăr in anul 1366. Radu va mai avea două surori vitrege, în urma căsătoriei tatălui său cu Clara de Doboca, pe Anca, căsătorită ulterior cu Ştefan Uros al V-lea al Serbiei (1355-1371) , şi Ana, căsătorită cu Ioan Straţimir, ţarul de Vidin (1371-1396).
Radu I a fost căsătorit de două ori, cu Doamna Ana cu care la avut ca fiu pe Dan I (domn între anii 1383 – 1386) şi cu Doamna Calinichia, cu care la avut ca fiu pe Mircea (domn intre anii 1386-1394 si 1397-1418), cel cunoscut sub cognomenul de „cel Bătrân„. Unii istorici afirmă ca Radu ar mai fi avut încă un fiu numit Staicu, dar despre care nu avem decât puţine informaţii.
Şi informaţiile despre Radu I sunt foarte puţine si lapidare.
În anul 1374 devine asociat la domnie din initiativa fratelui său Vladislav I. După moartea acestuia, Radu I va duce din momentul preluarii domniei , aceaşi politică de independenţa şi suveranitate a ţării.
Relaţiile sale cu coroana maghiara vor fi în continuare încordate, ajungându-se la noi conflicte armate. O cronică italiană „Cronaca Carrarese” menţioneaza despre expediţia militară a regelui Ludovic I în perioada 15 iulie – 14 august 1377, cu intenţia de al supune pe acest: „Radano principe di Bulgaria infidele” . Cronica ne precizează că Radu I era înscris ca şi cumpărator de armuri şi armament, în registrele Republicii Veneţiene, în acel an,1377.
Luptele dintre domnul muntean si regele maghiar însă nu au fost decise, astfel că aflăm în acelaşi an, 1377, la 19 noiembrie , despre promisiunea lui Ludovic, făcută negustorilor saşi din Brasov, ca va micsora vama, stabilită de catre Vladislav I în anul 1368.
Măsurile de embargou asupra Ţării Româneşti se vor înăspri însă în anul 1382, când regele maghiar porunceşte castelanului de Orşova să nu lase nici un negustor străin să intre cu mărfuri in Muntenia. Odata cu moartea lui Ludovic I, în anul 1382, va incepe în Ungaria o lupta de succesiune la tron, fapt care va duce la mutarea interesului maghiarilor de la Ţara Românească în regatul lor.
În lipsa altor documente legat de domnia lui Radu I nu putem aminti dacât că asemeni înaintaşilor lui si-a continuat lucrul de ctitor, întemeind mănăstirile Tismana, Cotmeana şi Cozia.
Trecut în cele veşnice Radu I avea sa fie înmormântat în anul 1383, în Biserica Domenească de la Curtea de Argeş, unde se pare că inscripţia de pe un perete al bisericii, în prezent ilizibilă, identifica titulatura domnitorului: „domn singur stăpânitor al Ungrovlahiei, al Vidinului şi al oblastiei Vidinului“.

< Vladislav I (1364 – 1377) | Dan I (1383 – 1386) >