Foloseste codul PREMIUM20 pentru 20 de lei reducere atunci cand cumperi cele 12 editii Istorie Veche premium dintre martie 2022 si februarie 2023. Peste 12 ore de articole de istorie pe care le primesti pe email si pe care poti sa accesezi de oriunde ai internet pe mobil, tableta sau laptop/PC.
< Expansiunea Imperiului sub Ioan Asan II (1218 – 1241) | Dinastia Asan – Şişman in sec.XIV ( 1323 – 1395) >
Ioan Asan II a avut un număr foarte mare de descendenți de la cele trei soții ale lui. Cu prima soție, al cărui nume din păcate nu-l cunoaștem, a avut două fete: Maria, căsătorită cu Manuel al Thessalonikului, și, Beloslava, căsătorită cu despotul Ștefan Vladislav I al Serbiei. A doua soție, Anna Maria de Ungaria avea să-i dăruiască la rândul ei patru copii: Elena, căsătorită cu Theodor II Dukas Laskaris al Niceei, Tamara și Petru despre care nu avem informații, și Căliman I Asan, viitorul țar al statului vlaho-bulgar. Cea de-a treia soție, Irina Comnena îl va îmbogății cu încă trei copii: Anna căsătorită cu sebastocratorul Petru, Maria, soție a viitorului țar vlaho-bulgar, Mitu Asan, și Mihail I Asan.
Căliman I Asan 1241 – 1246
După moartea lui Ioan Asan II, la conducerea imperiului vlaho-bulgar va succede, fiul minor al acestuia, Căliman I Asan. Căliman I era fiul lui Ioan Asan II și al celei de-a doilea lui soții, Anna Maria de Ungaria. În momentul accederii lui la tron, Căliman se va confrunta cu marea invazie tătară. Un corp de oaste mongol, comandat de prințul tătar Cadan, va trece prin foc și sabie împeriul vlaho-bulgar, ajungând, până la Târnovo. Țarul va fi obligat să devină vasal al tătarilor, plătindu-le acestora un tribut în bani și produse. Pe fondul acestei amenințări externe, Căliman I se va confrunta și cu opoziția boierilor influențați de interesele bizantinilor, latinilor și a maghiarilor.
Politica lui autoritară va duce la suprimarea lui de către aceștia în anul 1246, împărtășind aceași soartă ca și predecesorii lui, Ioan Asan, Petru Asan și Ioniță Caloianul.
Dupa moartea lui, Ioan al III-lea Vatatzes, fostul aliat al tatălui său Ioan Asan II, va profita de criza succesorală din imperiul Asan și va organiza o campanie militară, ocupând vaste teritorii în Thessalonic, Tracia și Macedonia (1246).
Mihail I Asan 1246 – 1256
Mihail I era fiul lui Ioan Asan II și al celei de-a treilea lui soții, Irina Comnena a Epirului, frate vitreg cu Căliman I Asan.
În urma asasinării fratelui său, Mihail I Asan va prelua conducerea imperiului, eliminându-și rănd pe rănd facțiunile boierilor opozanți. Mihail va căuta să restaureze integritatea imperiului moștenit de la tatăl său. În acest sens va face o alianță cu principele rus Rostislav Mikhailovich, ginere al regelui maghiar Bela al IV-lea (1235 – 1270), căsătorindu-se cu fiica acestuia, Anna. Momentul oportun pentru recucerirea teritoriilor pierdute în anul 1246, în favoarea Imperiului de la Niceea, va fi după un an, de la moartea lui Ioan III Vatatzes, fostul aliat al tatălui său, Ioan Asan II. Mihail va lansa două campanii militare între anii 1255 și 1256 împotriva imperiului niccenian, condus la acea vreme de Theodoros II Laskaris (1254-1258), cumnatul lui. Theodoros era căsătorit cu Elena, fiica lui Ioan Asan II și a Anna Mariei a Ungariei; Mihai Asan era frate vitreg cu Elena.
Detensionarea situației se va face prin intervenția lui Rostislav Mikhailovich în anul 1256, prin încheierea unei alianțe și restabilirea hotarului imperiului vlaho – bulgar și imperiului niccean.
Însă în decembrie 1256, un grup de boieri complotiști au decis să-l ucidă pe Mihail și să-l înlocuiască cu vărul său, Căliman II Asan. Asasinatul asupra acestuia nu a reușit, dar țarul va murii în scurt timp, în urma rănilor dobândite în atentat.
Căliman II a fost fiul lui Alexandru , fratele lui Ioan Asan II. Tatăl lui Căliman a fost sebastocrator al imperiul vlaho-bulgar, a doua demnitate în stat.
În urma morții vărului său, Mihail I Asan, Căliman II a fost ales de către boieri, tar al imperiului Asan și căsătorit, fortuit, cu văduva lui Mihail, principesa Anna, fiica lui Rostislav Mikhailovich.
Căliman II va fi însă ucis la scurt timp de către boieri, urmare conflictelor apărute între clasa boierească opozantă și adepții lui.
Mitu (Mitso) Asan 1257 – 1258
Mitu Asan este soțul Mariei, fiica lui Ioan Asan II și a Irinei Comnena. Nu cunoaștem documentar descendența acestui Mitu Asan, căreia ramuri a familiei făcea parte. În istoria ulterioară a Asăneștilor, există însă un personaj istoric misterios, Mitu Asan, care va fi țar între anii 1257 – 1258, ultimul țar din familia Asăneștilor până la reluarea puterii de către aceștia, prin Mihail III Asan, în anul 1323. Este posibil ca Mitu Asan să fi fost fiul lui Ioniță Caloianul, fiind acceptat de către Ioan II Asan (1218-1241) ca ginere. În această situație, Ioan II Asan a fost în același timp, văr primar dar și socru a lui Mitu Asan. Căsătoria acestuia cu nepoata, fiind un obicei des petrecut în acele timpuri, pentru întărirea alianțelor de familie. Cea ce știm sigur însă este faptul că urmare înțelegerii lui Ioniță Caloianul cu papalitatea, își va trimite la școală, la Roma, unul dintre fii în anul 1205. Exista posibilitatea ca acest fiu, să fie Mitu Asan, revenit în țară, aspirant ulterior la conducerea țaratului vlaho-bulgar ?; deoarece din punct de vedere cronologic este posibil.
În perioada de instabilitate creată urmare uciderii lui Mihail Asan și Căliman II, cumnatul acestora, Mitu Asan va prelua conducerea imperiului vlaho-bulgar.
Pentru a-și proteja fiica, Rostislav Mikhailovich, socrul lui Mihai Asan si ulterior, Căliman II Asan, la începutul anului 1257, sprijinit de maghiari va invada țaratul Asăneștilor, ca o scuză pentru a obține tronul. Chiar dacă nu va reuși să cucerească Târnovo, el se va auto-intitula țar al Bulgariei, recunoscut doar de maghiari, și-și va stabili capitala la Vidin. În același timp, Mitu Asan va fi recunoscut ca țar de către boierii simpatizanți, în sud-estul Bulgariei, proclamându-se despot la Messembria. În schimb, boierii care dețineau capitala Târnovo l-au proclamat ca tar pe Constantin Tich. Imperiul Asăneștilor era în acest fel divizat în trei părți.
Între anii 1257 – 1263 va izbucni un razboi civil între Mitu Asan și Contantin Tich, în care au fost implicate din plin autoritățile bizantine si niceenene. Trecerea lui Tich în tabară bizantină îi va asigura acestuia victoria și confirmarea titulaturii de țar. Mitu Asan se va auto-exila la curtea lui Mihail VIII Palaiologos, împăratul de la Niceea.
Despre Mitu Asan în continuare nu vom mai avea nici o informație în cronicile timpului, fiind probabil și el asasinat la rândului lui, asemenea strămoșilor lui.
*
Istoricii contemporani români sau bulgari consideră, din motive obscure sau de interes, că odată cu asasinarea lui Caliman II Asan, dinastia românească a Asanilor s-a stins.
Totodată există doctrina/dogma impusă, prin care istoricii „constată” că odata cu moartea lui Caliman II Asan, a început un proces de bulgarizare a imperiului vlaho-bulgar și tranformarea acestuia într-un stat „eminamente” bulgar, evitându-se, în mod deliberat înțelegerea și continuitatea istorică a asăneștilor și a vlahilor în general.
Studierea amănunțită a istoriei, a alianțelor matrimoniale dovedesc însă că această dinastie va merge mai departe, ea stingându-se doar odată cu ocuparea țaratului vlaho-bulgari de către turci, între anii 1393 – 1396. În urma frământarilor existente în zona balcanică, a restaurarii imperiului bizantin, țaratul vlaho-bulgar va suferi și el prin instabilitate politică și structurală. Pe o perioadă de 65 de ani, destinul vlahilor și a bulgarilor va fi hotărât de conducatori straini, nici vlahi nici bulgari, ci macedonieni, sârbi, cumani și tătari. Abia în anul 1323, Asănești vor reveni la conducerea țării prin ramura generată de către Ioan Asan II și Irina Comnena, și consolidată prin alianța cu familia cumanică, Șișman.
Constantin Tich 1258 – 1277
Despre Constantin Tich documentele vremii precizează că era de origine macedoneană , fiul unui boiar pe nume Tihomir, originar din Skopje, și al unei prințese sârbe, sora despotului Stefan Nemanjić, fostul aliat a lui Ioniță Caloianul. Ajutat de către boieri el îl va detrona pe Mitu Asan; riposta acestuia din urma, va fi ineficientă nereușind să-l înfrângă pe Tich. Mitu se va auto-exila refugiindu-se la curtea lui Mihail VIII Palaiologos, împăratul de la Niceea.
Pentru a-și legitima domnia, Constantin se va căsători cu Irina de Niceea, nepoata lui Ioan Asan II, și-și va adauga ca titulatura numele de Asan. După moartea Irinei la 1268, Tich se va recăsători cu Maria Cantacuzino, cu care va avea un fiu pe care-l va boteza cu numele de Mihail Asan (Mihail II Asan).
Constantin Tich va reuși în timpul domniei și vieții lui să păstreze integritatea imperiului vlaho-bulgar, încercând chiar să recucerească de la maghiari, Banatul Severinului.
Spre sfârșitul vieții, parțial paralizat în urma unei căzături de pe cal, Constantin își va numi fiul minor co-regent, facilitându-se astfel preluarea conducerii țaratului de către energica Maria Cantacuzino.
În anul 1277 izbucnșste o răscoală țărănească condusă de un crescător de porci, pe nume Ivailo, și sprijinită pe de o parte chiar de unii din boiarii lui Constantin. În încercarea disperată de a-l înfrânge pe Ivailo, Tich va porni la lupta sprijinit doar de puținii lui apropriați; va fi însă înfrânt și ucis în carul său de luptă.
Mihai Asan II 1277 – 1279 și Ivailo 1277 – 1279
În urma morții lui Constantin Tich, imperiul vlaho-bulgar va avea doi conducători, Mihail Asan II susținut de mama sa, Maria Cantacuzino și o parte din boieri, și, Ivailo, susținut de către țărănime și boierimea opozantă energicei Cantacuzino. Chiar dacă Ivailo își va extinde autoritatea asupra unei mari părți a imperiului, marea capitală Târnovo va rămâne în mâna lui Mihai Asan. Ivailo va găsi însă o cale de mijloc pentru a cuceri capitala și a se întrona țar al întregului imperiu, căsătorindu-se cu Maria Cantacuzino.
În anul 1279, Ioan Asan III va intra cu armată în Târnovo, fiind ales țar de către boierii opozanți lui Ivailo și Mariei Cantacuzino. Mihai II Asan și Maria Cantacuzino vor fi trimiși în exil la Constantinopol. Mihail II Asan mai apare în istoria viitoare a imperiului vlaho-bulgar în anul 1302, când o grupare a nobilimii vlaho-bulgare opozante țarului Theodor Svetoslav, îl invită pe acesta să preia conducerea imperiului. Cu tot sprijinul militar oferit de către bizantini, Mihail nu va reuși să-l infranga pe Svetoslav, rămânând în continuare în exil.
Ivailo va încerca să recucerească capitala dar fără sorți de izbândă.
Ioan Asan III (1279 – 1280)
Ioan Asan III a fost fiul lui Mitu Asan și al Mariei, fiica lui Ioan Asan II.
În anul 1279, Ioan Asan III, sprijinit de bizantini, va intra cu armată în Târnovo, fiind ales țar de către boierii opozanți lui Ivailo și Mariei Cantacuzino. Ivailo va încerca asedierea și ocuparea capitalei imperiului vlaho-bulgar, dar fără succes. În anul 1280, Ivailo îl va infrunta pe Ioan Asan III în bătălia de la Devina. Sorții bătăliei sunt însă indeciși, dar cu urmări grave pentru participanți. Ioan Asan III va renunța la conducerea statului, cedându-i cumnatului său,cuman, Gheorghe Terter I, conducerea imperiului vlaho-bulgar. Gheorghe Terter în acel timp era căsătorit cu Maria, sora lui Ioan Asan III.
Ioan Asan III se va refugia în imperiul bizantin, dar dezavuat de către împăratul bizantin ca și trădător. Refuzându-i-se ajutorul bizantinilor, Ioan Asan III va căuta sprijin mongol, dar fără succes.
Ivailo se va auto-exila în ținutul Hoardei de Aur, cerând și el ajutorul hanului Nogai. În virtutea faptului ca Ioan Asan III și Nogai erau cumnați, ambii fiind căsătoriți cu fiice a lui Mihail VIII Paleologul ( 1261 – 1282), Ivailo va sfârși prin a fi executat de către hanul tătar.
Gheorghe Terter I va fi țar al imperiului vlaho-bulgar între anii 1280 – 1292. Fiul lui, Teodor Svetoslav va domnii între anii 1300 – 1322, iar nepotul lui, Gheorghe Terter II, fiul lui Teodor, va domnii între anii 1322 – 1323.
Între anii 1299 – 1300, țar al statului vlaho-bulgar va fi Chaka, fiul hanului tătar Nogai, căsătorit cu o fiica a lui Gheorghe Terter I. Pretendentul la domnie, Teodor Svetoslav nu va ține cont de înrudirea lui cu Chaka, și-și va ucide cumnatul, prin ștrangulare.
< Expansiunea Imperiului sub Ioan Asan II (1218 – 1241) | Dinastia Asan – Şişman in sec.XIV ( 1323 – 1395) >